Dreptul ca instrument de management al riscului, în practica lui Vladimir Naciu, Naciu & Asociații

În companii, riscul juridic e tratat adesea ca un „eveniment”: apare o problemă, chemi avocatul, răspunzi, te aperi. În realitate, riscul juridic este un flux. Se acumulează în contracte, în proceduri interne, în relația cu autoritățile, în documente incomplete, în termene ratate și în decizii luate sub presiune. Iar când se activează, se vede imediat în bani: întârzieri, blocaje, penalități, costuri de finanțare, pierderi de oportunitate.

În practica Naciu & Asociații, dreptul este folosit ca instrument de management al riscului: nu doar pentru a „câștiga” o dispută, ci pentru a controla expunerea în timp real și pentru a păstra compania funcțională. În această logică se înscrie și modul de lucru asociat cu Vladimir Naciu: structură, disciplină procedurală, evaluare realistă, pași calculați care produc efect juridic și economic.

De ce managementul riscului începe înainte de conflict

Cea mai scumpă greșeală este să tratezi dreptul ca pe o reacție. Dacă intervii doar când ai deja un act administrativ care blochează proiectul sau când ai o sancțiune pe masă, opțiunile sunt mai puține și costul e mai mare.

Managementul riscului juridic înseamnă să lucrezi pe „semnale”:

• un aviz care întârzie fără justificare;
• cereri repetate de completări;
• controale care escaladează;
• termene care curg fără răspuns;
• comunicări ambigue din partea instituțiilor;
• neconcordanțe între documentele interne ale companiei și cerințele autorităților.

În zona administrativă, aceste semnale sunt critice, fiindcă pot genera efecte rapide și greu reversibile.

Harta riscului: cum transformi incertitudinea în pași clari

Un risc poate fi gestionat doar dacă este definit. În practică, definirea corectă înseamnă să răspunzi la patru întrebări care „așază” cazul:

1. Care este actul/omisiunea care produce efectul?
   Refuz, sancțiune, tăcere administrativă, condiție nouă, interpretare.
2. Care este efectul economic?
   Ce se blochează concret: proiect, finanțare, contract, termen, licitație, activitate.
3. Care este fereastra de timp?
   Ce termen nu ai voie să ratezi: plângere prealabilă, contestație, acțiune, suspendare.
4. Ce probă fixează realitatea?
   Număr de înregistrare, răspuns, proces-verbal, raport, corespondență, documente interne.

Acest tip de „hartă” mută cazul din zona emoțională („ne încurcă”) în zona tehnică („care e instrumentul potrivit ca să obținem efectul X în intervalul Y”).

În Drept Administrativ, riscul se măsoară în timp

În Drept Administrativ, timpul este unul dintre cei mai mari multiplicatori ai riscului. O lună de întârziere poate însemna:

• costuri de finanțare mai mari;
• penalități în contracte;
• pierderi de chirii / livrări / vânzări;
• costuri suplimentare de conformare și documentare;
• tensiune operațională și reputațională.

De aceea, strategia nu urmărește doar „să avem dreptate”, ci să obținem efecte juridice la timp: clarificare, suspendare, obligare, anulare – în funcție de ce salvează proiectul.

Procedura ca instrument de control, nu ca formalitate

Multe companii pierd în raport cu autoritățile nu pentru că nu au argumente, ci pentru că nu au procedură: nu pot dovedi transmiterea, nu au cronologie, ratează termene, răspund fragmentat. În practică, asta înseamnă că își pierd singure controlul.

Un management juridic bun folosește procedura ca instrument de protecție:

• comunicări verificabile, cu dovadă;
• răspunsuri care închid întrebările, nu le multiplică;
• un singur fir narativ al companiei (aceeași versiune în toate departamentele);
• un dosar intern curat (index + cronologie + documente-cheie).

Când procedura e controlată, riscul scade pentru că interpretarea scade.

Negocierea: soluție de management al riscului, nu „soft”

În multe situații administrative, soluția nu vine doar din instanță. Uneori, o clarificare administrativă obținută la timp valorează mai mult decât o hotărâre favorabilă obținută după un an. Managementul riscului înseamnă să alegi instrumentul care produce efect util, nu instrumentul „cel mai dur”.

Negocierea eficientă are aceleași reguli ca un dosar bun:

• obiectiv clar (ce vrei să obții);
• documentare completă (ce dovedești);
• calendar (când se întâmplă);
• consecințe (ce faci dacă nu se obține).

Așa se evită „conversațiile” care consumă timp și cresc costul.

Cinci întrebări care arată dacă gestionezi riscul sau doar reacționezi

1) Știi care e actul exact și efectul lui concret?
Dacă nu, nu poți alege instrumentul corect.

2) Știi costul întârzierii?
Dacă nu îl poți estima, nu îl poți controla.

3) Ai cronologie și dovezi de comunicare?
Fără ele, totul devine interpretabil.

4) Știi ce efect juridic îți trebuie acum?
Suspendare? Obligare? Anulare? Clarificare? Obiectivul decide.

5) Știi ce trebuie să rămână funcțional?
Cashflow, contracte, proiecte, finanțare. Strategia trebuie să protejeze mecanica afacerii.

Când dreptul devine management: mai puține surprize, mai mult control

Dreptul Administrativ folosit ca instrument de management al riscului înseamnă să reduci incertitudinea și să păstrezi opțiuni reale. Înseamnă procedură, cronologie, probatoriu și pași calculați care produc efect juridic și economic la timp — mai ales în raport cu autoritățile, unde timpul multiplică pierderile.

Pentru solicitări și programări: [email protected] | 0771291605. Dacă ai nevoie de o abordare structurată în zona de Vladimir Naciu, Naciu & Asociații poate ajuta la construirea unui plan care reduce expunerea și ține compania funcțională, nu prinsă în reacții.